Ianculescul Blog, Ianculescu Cristian Ianculescu Cristian: 120 de ani de la moartea lui Eminescu
luni, 15 iunie 2009

120 de ani de la moartea lui Eminescu


P.S. :poza este luat de pe ziarul ring
Anul 2009 a fost declarat "Anul Eminescu" de catre eminescologi,deoarece se implinesc 120 de ani de la moartea sa .De ziua sa ,astazi,au loc mai multe evenimente in tara ,un omagiu si o slujba ortodoxa la mormant.

Caragiale despre Eminescu :
"Era o frumusete. O figura clasica incadrata de niste plete mari negre: o frunte inalta si senina, niste ochi mari - la aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inauntru; un zambet bland si adanc melancolic. Avea aerul unui sfant tanar coborat dintr-o icoana, un copil predestinat durerii, pe chipul caruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.

-Ma recomand, Mihail Eminescu!

Asa l-am cunoscut eu.

Cata filosofie n-am depanat impreuna toata noaptea aceea cu nepregetul varstei de saptesprezece ani.

Ce entuziasm! Ce veselie!

Hotarat, inchipuirea nu ma inselase... Era un copil minunat.

Intr-o noapte ma pusese in curentul literaturii germane, de care era incantat.

-Daca-ti place asa de mult poezia, trebuie sa si scrii, i-am zis... am aflat eu ca dumneata ai si scris.
-Da, am scris.

- Atunci, - si mie-mi place poezia, desi nu pot scrie, - fii bun si arata-mi si mie o poezie de dumneata.

Eminescu s-a executat numaidecat...

*
Asa l-am cunoscut atuncea, asa a ramas pana in cele din urma momente bune: vesel si trist; comunicativ si ursuz; bland si aspru; multumindu-se cu nimic si nemultumit de toate; aici de o abstinenta de pustnic; aci apoi lacom de placerile vietei; fugind de oameni si cautandu-i; nepasator ca un batran stoic si iritabil ca o fata nervoasa. Ciudata amestecatura! - fericit - pentru artist, nenorocit - pentru om!...
*
Acest Eminescu a suferit multe, a suferit si de foame. Da, dar nu s-a incovoiat niciodata: era un om dintr-o bucata si nu dintr-una care se gaseste pe toate cararile.

Generatii intregi or sa suie cu pompa dealul care duce la Serban-Voda, dupa ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, si o bucata din care sa scoti un alt Eminescu nu se va mai gasi poate... "
Publicat de Ianculescu Cristian la 13:58 |  

1 comentarii:

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)